17 mai 2011

Cum se spală geamuri în România

România este țara tuturor posibilităților. Așa declară mulți din cei care sălășluiesc pe ale noastre superbe plaiuri mioritice.

Dar ce te faci atunci când dreptul la proprietate și la intimitatea acesteia nu poate fi ignorat? Ce faci atunci când nu ți se permite accesul în intimitatea lui sau a ei? Atunci când interiorul este atât de prețuit încât și muștele au nevoie de viză și acceptul proprietarului pentru a pătrunde legal în incintă. Atunci când propriile-i flatulații sunt evacuate organizat și silențios, una câte una, ținându-se de mână reprezentând un mare pericol pentru muștele cu viză și accept ce bat cu pumnii în geam, lăcrimând și urlând ca din gură de șarpe „DAȚI-NE DRUMUL!!!”.

Un conlocuitor cu care nu ne mândrim și care nu dorește a-și rupe unghiile și afecta epiderma cu detergenți a apelat la serviciile plebei pentru a-i face treburi rușinoase. Treburi pe care a lui consoartă nu le poate face din varii motive pe care conlocuitorul le plătește săptămânal, din venituri nediscutabile, neimpozabile și nerușinate.

Iată deci cum se prestează munca de spălat geamuri în România, atunci când spațiul privat rămâne privat pentru că așa vrea mușchii vecinului:



În curând vom asista, probabil, la închirieri de elicoptere pentru satisfacerea dorințelor unor mândre specimene ce confirmă teoria darwinistă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu